Termenul de "unanimitate" se refera la conditia ca toate statele membre care se reunesc in Consiliul de Ministri sa fie de acord cu o propunere, pentru ca aceasta sa poata fi adoptata. Dupa introducerea Actului Unic European, conditia de unanimitate s-a aplicat intr-un domeniu mult mai limitat decat anterior.
In cadrul primului pilon, domeniile in care luarea deciziilor mai necesita unanimitate sunt: impozitarea, industria, cultura, fondurile regionale si sociale, precum si programul cadru pentru cercetare si dezvoltare tehnologica.
Pentru ceilalti doi piloni creati prin Tratatul asupra Uniunii Europene, Consiliul de Ministri este cel care ia deciziile si totodata promoveaza initiativele.
In ce priveste politica externa si de securitate comuna, Consiliul de Ministri ia deciziile necesare definirii si implementarii acestei politici in baza orientarilor generale formulate de Consiliul European. Consiliul de Ministri recomanda Consiliului European strategiile comune si le implementeaza, luand in principal decizii referitoare la actiunile si pozitiile comune.
In cadrul celui de al treilea pilon (cooperarea politieneasca si judiciara in materie penala), Consiliul de Ministri, la initiativa unui stat membru al Uniunii sau a Comisiei, ia decizii privind pozitiile comune, deciziile cadru si deciziile, si pregateste textul conventiilor. Unanimitatea constituie regula in cadrul ultimilor doi piloni, cu exceptia implementarii actiunilor comune, pentru care deciziile se iau cu majoritate calificata.